Minunea mea cu sanii dulci si buze fragezi ca adierea vantului de primavara mai da-mi si azi o frantura din rotunjimele trupului tau sa te visez din nou frumos deseara, mai lasa-ti dezvelit un san sa m-i se-avante inima peste curba lui pana-n lacul de foc al privirii tale in care sa ma nec fericit. Mai pune-ti palma pe obrazul meu sa-si faca cuib in ea toate dorintele mele si sa adorm cu gandurile ratacite in parul tau...
Mai da-mi un sarut, o mangaiere, un tandru te iubesc, stiu ca am fost un om candva dar in bratele tale sunt doar scanteia unui suflet ce jinduieste dupa suflul dragostei tale ca sa straluceasca mai tare... si mai tare... si mai tare... Tu esti Comoara mea.
Sarutul tau pe buza goala, mangaierile tale pe pielea flamanda, buzele tale inclestate in lupta crancena cu gura mea, o mie de alte imagini care-mi cuprind mintea, imi napadesc visele, imi infioara inima ori de cate ori privirea ta incepe sa arda savurandu-ma, sunt deliciile vietii mele, o viata ca nimeni alta impreuna cu tine.
Tu cunosti toate drumurile spre cele mai secrete si private locuri din fiinta mea, tu poti sa ma urci pe cele mai inalte culmi si de-acolo sa ma arunci fara nici o grija pentru ca langa tine imi cresc intotdeauna aripi sa zbor.
Vise fierbinti, trup asudat de placere, carne flamanda , cum le insfaci tu pe toate fara ezitari, esti la fel de lacoma ca si mine, la fel de incinsa, la fel de visatoare - desfatarea si comoara vietii mele esti Tu!...Ai sa vii...?Ma inunda inima cu fiori si bratele-mi devin vasle sufletului si se-nfasoara flamande in jurul tau. Privirea imi inmarmureste smerita in ochii tai si buzele se despart intr-o chemare muta.
Vino! vino! ochii si buzele si trupul meu iti soptesc si inima se opreste o secunda eterna sa-ti pot auzii raspunsul... O dragoste imensa imi apasa pieptul si-l reazem de tine sa rezist, bratele din vasle sunt aripi acum si infipte in spatele tau ar vrea sa te ridice in paradis, ochii-mi s-au facut intindere inflacarata sub arzatoarea ta privire si buzele-mi in conturul gurii tale isi fac cuib. Si inca odata strafundul sufletului meu te cheama: vino! vino!
Si mainile mele se fac ghiare si-ti fura inima, bratele din aripi se transforma-n nervuri de placere peste trupul tau, ma topesc in tine, inchid ochii sa-mi strecor mai usor universul sufletului printre fasiile de foc ale gurii tale. Ador gurita ta...
Gurita ta - moara neobosita de cuvinte, de fiori, de vise si de placere. Mi-as zdrobi buzele in ea mii de ore, i-as soarbe toate rasuflarile ca sa-i descopar cum o pot trezii din cea mai adanca amortire cu pasiunea mea... Gurita ta e fantana in care vrea sa se scalde tot trupul meu... Izvor de placere caruia ii sta zagaz doar gura mea, l-as seca dintr-o sorbire doar sa stiu ca ai venii la mine pentru fiecare rasuflare, sa simt ca sunt cuibul inimii tale si rasaritul ce-ti descopera visele si te-ndeamna sa-nveti a zbura spre ele.
Nu-i minte mai indrazneata si mai hoinara ca cea a iubitei mele dar eu o ador caci gandurile-i sunt ca porumbeii calatori, se intorc mereu la cuibul mult iubit. ...Ma faci sa ard iubita mea...
Fa-te vant iubit-o si-ncolaceste-te peste trupul meu incins, fa-te ploaie iubita mea si racoreste-mi pielea, fa-te furtuna si ravaseste-ma printre cearceafuri, fa-te valuri de mare si leagana-ma peste tine, fa-te campie-nrourata si ma lasa sa ma tavalesc peste tine, fa-te ciorchini de struguri sa te zdrobesc intre buze si sa te sorb din palmele goale, fa-te orice iubit-o si stai deasupra mea ca soarele pe cer... ca sa ma topesc tot, impreuna cu tine pentru totdeauna...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu