Vacanta de vis...alaturi de tine...

Incet incet a venit peste noi si toamna,anotimpul care mie personal imi place din mai multe motive…am sa prezint doar cateva...sunt nascut toamna, se incepe scoala in ziua in care sunt nascut eu,mi-am cunoscut toamna iubirea sufletului care ma umple de putere si fericire in fiecare clipa,peisajul se schimba de haine pregatindu-se pentru sezonul rece si alte zeci de motive pe care nu vreau sa le expun acum pentru ca altceva vreau sa va spun in aceste randuri...

Odata cu inceputul toamnei calendaristice si a lunii septembrie a sosit momentul pentru partea a doua din concediul mult asteptat de mine...un concediu minunat petrecut alaturi de tine iubita mea si de familia ta minunata puiule...am inceput amandoi aventura pe data de 4 septembrie cand am plecat la drum lung catre Deva (mai exact am ajuns in Lapusnic) ,pe romaneste la vreo 450 de km de bucuresti intr-o zi frumoasa de sambata...si...am descoperit un drum frumos cu peisaje minunate si locuri in care am pasit impreuna pentru prima data,eu personal simtind bucuria sufleteasca de a impartii aceste momente alaturi de tine iubita mea...Am descoperit un loc frumos care pe cat de rustic este, atat de interesant si plin de locuri atat de frumoase nemaintalnite de mine pana acum.Si mi-a placut extrem de mult,m-am simtit apreciat,curios,mandru ca sunt acolo,incantat sa-ti cunosc rudele si am trecut prin atatea stari frumoase pe care niciodata nu credeam ca le voi simtii...Nu glumesc,nu exagerez si nu mint cu absolut nimic cand iti spun ca m-am simtit atat de bine...defapt,nu imi gasesc nici acum exact cuvintele pentru a exprima in detaliu tot ce am simtit...Sunt un om simplu si nici pe departe un fitos,un pretentios sau un nerecunoscator ,asadar mandria evenimentelor petrecute imi da si acum melancolia acelor momente frumoase petrecute impreuna in aceasta vacanta...Am vizitat Deva,am trecut prin Sibiu,am vizitat parcul dendrologic din Simeria (un loc extraordinar pe care cu totii ar trebuii sa-l vizitam macar odata in viata),am vizitat castelul Huniazilor si cetetea Deva,am participat (atat cat am putut si cat ne-a permis vremea) la muncile specifice mediului rural,ne-am plimbat prin natura,am vazut pentru prima oara in viata locuri atat de frumoase cum nici nu imi imaginam ca pot exista in tarisoara asta a noastra si alte zeci si sute de alte amintiri pe care le port in suflet cu mandrie...Ai avut grija de mine sa pot scapa de emotiile intalnirii cu mega-cateii (ciobanestii carpatini-Cica si Ursu ) ai rudelor tale,m-ai incalzit cu sufletul tau racit fiind si suferind din cauza asta in primele 2 zile ,m-ai tinut de mana in plimbarile noastre lungi si frumoase,mi-ai dat incredere si speranta,am ras,am suspinat,am vizitat amandoi atatea locuri minunate si cu siguranta am reusit sa facem primii pasi impreuna si pentru restul vacantelor ce vor urma...Intotdeauna va fi o placere sa-ti fiu alaturi si sa adunam amandoi aceste bucurii pretioase puiule...ti-o spun si ti-o declar si acum asa cum am facut-o de atatea ori si in realitate pentru ca asta simt...Apoi (pe data de 11 septembrie) am plecat pe drum spre casa...obositi,incantati dar cu un dor nebun de casa...(o sa mai revenim aici-ne-am spus –si inca odata iti declar ca mi-as dorii din suflet)...Am calatorit bine,buburuza si-a indeplinit sarcinile cu succes si pentru asta ii suntem amandoi recunoscatori...am incercat sa mai tragem un pic de timp si am mai facut cateva escale pe drum ,parca nefiind inca satui de atatea plimbari si de dorinta de a descoperii atatea locuri noi si frumoase...In cele din urma am ajuns acasa...linistindu-ne dorul adunat timp de o saptamana cat am lipsit...Mi-a fost dor de Bucuresti (niciodata nu credeam ca va fi asa) ,mi-a fost dor de familia ta,si de locurile care de 1 an de zile le descoperim la fel de frumoase si primitoare...Apoi pe data de 13 septembrie am sosit si la Ploiesti (mi-a lipsit si el )asa cum de asemenea importanta locurilor unde impreuna ne simtim atat de bine ...oriunde am fi puiule...Aceasta data a insemnat ceva important pentru mine si iti multumesc ca mi-ai dat incerderea si sustinerea ta pentru stapanirea emotiilor date de acest eveniment ...Impreuna am trecut cu bine si peste aceste clipe si de aici incolo fiecare inceput de an scolar ne va aduce melancolia acestor momente...Aniversarea noastra de 5 ani si o zi ne va prinde amintindu-ne cu placere de aceste clipe pisule... importanta acestor amintiri nu poate fi uitata de mine...Apoi iarasi la Bucuresti pentru petrecerea zilei mele de nastere...Am implinit o varsta frumoasa si am avut onoarea sa o petrec in mijlocul familiei tale...si intr-adevar m-am simtit ca intr-o familie adevarata...familia mea (daca imi permiti)...pentru ca ma simt mereu langa voi apreciat,iubit,inteles si respectat la adevarata mea valoare...numai voi ma faceti sa simt bucuria sufleteasca completa si nu cred ca exista ceva mai frumos pe acest pamant,m-ati emotionat cu cadoul,m-ati acceptat din nou in mijlocul vostru si iesirea de la pescuit a reprezentat pentru mine inca o bucurie de nedescris intelegand inca odata ce inseamna sa fi iubit si apreciat de oamenii care cred in mine...m-am pierdut pentru cateva clipe si m-am lasat purtat de val simtindu-ma linistit alaturi de voi...si...am pescuit (mai mult tu cu mami) decat eu cu tati dar asta...din cauza ca acele lansetelor noastre au fost prea mari sau poate ca....deocamdata capturile mari nu au vrut sa vina sau...cine stie ???...important e ca ziua de 15 septembrie am petrecut-o fericiti impreuna ...Zilele au trecut,momentele emotionante s-au adunat,caldura placuta ne-a cuprins sufletele si iarasi am simtit pe pielea noastra ce rautacios e timpul cu noi...

Inchei acum cu liniste si cu un dor nebun de tine (pentru ca azi dimineata ne-am despartit) si vacanta de vis sa incheiat pentru moment...de azi vom intra iarasi in programul nostru zilnic,am revenit la dorul ce ne mistuie uneori cand nu suntem unul langa altul si la momentele in care vom spera printre suspine ca timpul sa ne fie aliat de data asta...Multumesc tie pentru zilele minunate,multumesc parintilor tai pentru grija pe care ne-o poarta si in speranta ca ne vom revedea curand puiule iti spun doar atat...Te iubesc asa cum nu credeam ca voi putea sa iubesc vreodata,Te iubesc cum niciodata nu credeam ca e posibil sa iubesc si sunt mandru ca am onoarea sa impart viata alaturi de tine...Imi doresc sa fie asa pana la adanci batraneti,pentru ca Impreuna puiule suntem puternici...simt si cred asta cu fiecare suflare a mea...