miercuri, 10 noiembrie 2010

Nebun dupa tine




Minunea mea cu sanii dulci si buze fragezi ca adierea vantului de primavara mai da-mi si azi o frantura din rotunjimele trupului tau sa te visez din nou frumos deseara, mai lasa-ti dezvelit un san sa m-i se-avante inima peste curba lui pana-n lacul de foc al privirii tale in care sa ma nec fericit. Mai pune-ti palma pe obrazul meu sa-si faca cuib in ea toate dorintele mele si sa adorm cu gandurile ratacite in parul tau...
Mai da-mi un sarut, o mangaiere, un tandru te iubesc, stiu ca am fost un om candva dar in bratele tale sunt doar scanteia unui suflet ce jinduieste dupa suflul dragostei tale ca sa straluceasca mai tare... si mai tare... si mai tare... Tu esti Comoara mea.

Sarutul tau pe buza goala, mangaierile tale pe pielea flamanda, buzele tale inclestate in lupta crancena cu gura mea, o mie de alte imagini care-mi cuprind mintea, imi napadesc visele, imi infioara inima ori de cate ori privirea ta incepe sa arda savurandu-ma, sunt deliciile vietii mele, o viata ca nimeni alta impreuna cu tine.

Tu cunosti toate drumurile spre cele mai secrete si private locuri din fiinta mea, tu poti sa ma urci pe cele mai inalte culmi si de-acolo sa ma arunci fara nici o grija pentru ca langa tine imi cresc intotdeauna aripi sa zbor.
Vise fierbinti, trup asudat de placere, carne flamanda , cum le insfaci tu pe toate fara ezitari, esti la fel de lacoma ca si mine, la fel de incinsa, la fel de visatoare - desfatarea si comoara vietii mele esti Tu!...
Ai sa vii...?Ma inunda inima cu fiori si bratele-mi devin vasle sufletului si se-nfasoara flamande in jurul tau. Privirea imi inmarmureste smerita in ochii tai si buzele se despart intr-o chemare muta.
Vino! vino! ochii si buzele si trupul meu iti soptesc si inima se opreste o secunda eterna sa-ti pot auzii raspunsul... O dragoste imensa imi apasa pieptul si-l reazem de tine sa rezist, bratele din vasle sunt aripi acum si infipte in spatele tau ar vrea sa te ridice in paradis, ochii-mi s-au facut intindere inflacarata sub arzatoarea ta privire si buzele-mi in conturul gurii tale isi fac cuib. Si inca odata strafundul sufletului meu te cheama: vino! vino!
Si mainile mele se fac ghiare si-ti fura inima, bratele din aripi se transforma-n nervuri de placere peste trupul tau, ma topesc in tine, inchid ochii sa-mi strecor mai usor universul sufletului printre fasiile de foc ale gurii tale. Ador gurita ta...

Gurita ta - moara neobosita de cuvinte, de fiori, de vise si de placere. Mi-as zdrobi buzele in ea mii de ore, i-as soarbe toate rasuflarile ca sa-i descopar cum o pot trezii din cea mai adanca amortire cu pasiunea mea... Gurita ta e fantana in care vrea sa se scalde tot trupul meu... Izvor de placere caruia ii sta zagaz doar gura mea, l-as seca dintr-o sorbire doar sa stiu ca ai venii la mine pentru fiecare rasuflare, sa simt ca sunt cuibul inimii tale si rasaritul ce-ti descopera visele si te-ndeamna sa-nveti a zbura spre ele.
Nu-i minte mai indrazneata si mai hoinara ca cea a iubitei mele dar eu o ador caci gandurile-i sunt ca porumbeii calatori, se intorc mereu la cuibul mult iubit. ...Ma faci sa ard iubita mea...

Fa-te vant iubit-o si-ncolaceste-te peste trupul meu incins, fa-te ploaie iubita mea si racoreste-mi pielea, fa-te furtuna si ravaseste-ma printre cearceafuri, fa-te valuri de mare si leagana-ma peste tine, fa-te campie-nrourata si ma lasa sa ma tavalesc peste tine, fa-te ciorchini de struguri sa te zdrobesc intre buze si sa te sorb din palmele goale, fa-te orice iubit-o si stai deasupra mea ca soarele pe cer... ca sa ma topesc tot, impreuna cu tine pentru totdeauna...

vineri, 5 noiembrie 2010

Circ ieftin...Made in Romania...




Ehe,mi-am adus aminte de blog si m-am gandit sa incerc astazi sa va povestesc o situatie amuzanta la care am participat involuntar...Ca de obicei,calatorind prin tara cu mijlocul meu de transport favorit *trenul* fuse-i la Capitala sa-mi vizitez ingerul .Dupa cum stiti de ceva vreme folosesc acest mijloc de locomotie pt ca m-i se pare cel mai la indemana si in acelasi timp (cand toate sunt bune si merg bine) reprezinta cel mai ieftin mod de a ma deplasa...(cu nasul)...Calatorind de atata timp,am ajuns si eu la stadiul de navetist si va recunosc ca imi place, mai ales ca de cele mai multe ori treaba cu *nasul* a functionat foarte bine,dar in acelasi timp de cateva ori am trecut si prin situatii care mai de care mai imprevizibile ca sa nu le zic,uimitoare....cunoaste-ti faza cu acea mama si fetita ei,pe care eu am ajutat-o cu niste banuti doar pt ca nasul stramba din nas si se dadea corect...(desi la mine treaba a functionat bine)...vorbind cu el si....luand loc alaturi de doamna la care se ratoia nasul...ma rog,am trecut si prin experienta unica pt mine de a calatorii cu locomotiva (desi,e drept trenul era personal,si mi-am luat bilet)...si alte evenimente pe care daca v-i le-as povestii probabil ca as ocupa spatiul rezervat acestui blog.Ceea ce vreau sa va spun astazi e legat tot de o intamplare amuzanta dar si uimitoare,pe care am intalnit-o astazi intr-un anume accelerat de Galati(preferatul meu) care se indrepta de la Bucuresti catre Galati,cu plecare din Capitala la ora 08.50 minute...de la linia 5...hahaha...nu ca ar avea vreo importanta dar na...mentin suspansul....Ajung la gara (ca de obicei in ultimele 10 min. inainte de plecarea trenului,ma dau lovit,grabit,imi afisez zambetul irezistibil de 05.11.2010 ,vorbesc modest dar frumos cu comisarul trenului (capul controlorilor si smecherul de pe ruta respectiva,fac o cerere modesta de a ma urca si eu in luxosul mijloc de locomotie....cererea imi e aprobata cu un usor zambet in coltul gurii (pe ideea....primeste Doamne si spagutza asta sa pun si eu ceva pe masa la copii-ceea ce nu e de condamnat) si primesc raspunsul afirmativ...Hmmm,-O sa incercam...inapoindu-mi inapoi beletul (mai vechiut ce-i drept -pt ca din cand in cand imi mai cumpar si belet)...smecherie invatata tot de la un anume dom*controlor de pe un anume tren,la o anume data,functioneaza....beletul vechi cu banutul sub el...Oftez,ma urc si imi gasesc un locsor departe de ochii lumii,la geam (pt ca acolo imi place) cu fata catre directia de deplasare (ca sa nu ametesc) si cuibarit pe 2 locuri (pt intimitate) incercand sa ma feresc de restul calatorilor (corecti) dar si de camerele de luat vederi din tren (care oricum nu functioneaza-din cauza ca nu se exista hard....ehhh,tehnologie domne,dar pe ideea...la banii astia mai vrei si filmare gratis?).Trenul ofteaza (si eu la fel) si se pune in miscare...incep strategia pe care o aplica orice om normal si cu bun simt,imi scot telefonul,citesc o carte,ma joc,sau ma uit pe geam ca orice om normal care doreste sa calatoreasca in liniste si in cele mai bune conditii catre destinatia aleasa...ca na,orice navetist care se respecta si merge cu nasul trebuie sa fie si un pic scolit pe drumurile tarii pentru a nu fi suspect...Ma rog,ceea ce vreau sa va spun e ca mi-am facut strategia de asezare in functie de 4 tiganci pe care le-am lasat sa stea mai in spatele meu,pt ca in cazul in care trenul are supracontrol sa am timp sa scap eu cumva ,pe ideea...daca vad ceva suspect am timp si incerc sa ma strecor....meserie frate si asta sa incerci a te descurca cumva...e imbucurator totusi ca inca merge si aspectul meu comercial inca mai imi permite sa am si eu o biluta alba de om serios in fata impunatorilor nasici si nasice care gestioneaza trenul respectiv...
Trenul brazdeaza vazduhul si inainteaza calarind sinele care duc catre destinatia propusa,vine nasicul,il observ (era singur)...ma linistesc...imi pregatesc biletul cu lozul dedesupt-ul lui (cum am invatat intr-o lectie anterioara) si astept,ajunge seful de tren in dreptul tigancilor respective care pe langa faptul ca nu aveau bilet,mai faceau si galagie de parca trenul era al lor ...ma rog...nu fac discriminare de rasa...nu sunt rasist ( eu urasc pe toata lumea-hahaha)....vb in general de oamenii care se stiu cu musca pe caciula si care ar trebuii sa aiba si o anumita conduita...ca na...dupa ce ca esti bandit...mai esti si tare-n gura?...ma rog....se scotoceste,inumara banutii si ia decizia sclipitoare de a le muta de la locurile lor sa nu mai deranjeze restul calatorilor cinstiti care au platit totusi un belet si doresc (in mod normal) sa calatoreasca in cele mai bune conditii...Femeile respective (sa nu le zic ciori)...incep a tipa si a face scandal ca ce domne...le muta pe ele....trec grabite si impinse de la spate cu statia de receptie (pt ca nasicul nu are pistol) pe langa mine si comenteaza de zor...ca omul (tiganul) cu gura mare...nasicul ajunge la mine,aplic strategia care intotdeauna a functionat,nu ma vede nimeni...(vb aia,cuminte si la locul meu de mai avea nasul un pic si imi multumea)....si pleaca sa se ocupe de caz...Calatorind intr-un tren supraetajat,femeile ajung la scarile care coboara catre parterul luxosului vagonel albastru cu dungi albe si continua sa tipe la nasic (care saracutul-intre noi fie vb- a facut doar o chestie normala luandu-le din mijlocul calatorilor pe suspectele femei cu gura mare incercand sa impace si capra dar si varza...el luandu-si banutul si calatoria desfasurandu-se in conditii bune pana la iesirea din tura)...orice nasic normal la cap ar fi procedat la fel...numai ca.....a inceput showul....-Ce pui bah mana pe mine?...zise una mai tinerica si zbanghie,eu sunt nebuna,vin de la spital mah...vrei sa ma arunc din tren?....Nasicul cu zambetul pe buze o roaga sa se calmeze si da sa o escorteze pana la vagonul urmator pt a calma situatia intr-un fel....-Haoleooo,sariti,pune mana pe mine....vrei sa ma f*** mah?...lumeeeee.....-Ce pui domne mana pe mine?cine esti tu?....cand ai luat banii a fost bine,nu?....continua tiganca....Nasicul nostru isi pierde rabdarea si (pt a se scoate cumva zice)...-domnisoara,v-am luat banii pe 2 bilete (voi sunteti 4) si la Ploiesti am sa va rog sa coborati pt ca nu aveti ce cauta in acest tren....Tigancile incep amenintarile,lungi,multe si foarte amuzante....din care citez:-Las ca sun eu la Ploiesti,sa se adune bagabontii in gara,ca ce....vrei sa ma dezbrac in p**** goala aici?....vrei sa ma violezi,iti trebuie p****?,ce domne...Ne-ati vazut ciori si ne da-ti jos?,ca faceti diferenta de rasa...daca eram romani spurcati nu mai ziceati nimic....ca ...puteti sa veniti cu mascatii si tot nu cobor,ca asa vrea p**** mea,ca sunt smechera....si dai...si tipa...si imbranceste-te cu nasul sa vezi circ si spectacol ieftin si de prost gust ce fac femeile astea...Nu va mai spun ca au incepu fazele ca la cinema fratilor...adica...tigancile tipau,nasul le imbrancea,calatorii tipau la ele-Da-ti-va jos ciorilor,nesimtitelor....Nu va e rusine....si altul din spate...-poate vin si va arunc din tren....altul de langa asta....-Asa va trebuie...altul....-Liniste ca nu sunt obligat sa va ascult pe voi...etc etc.Nu am sa ma lungesc mai mult decat e cazul fratilor dar va recunosc ca a fost un spectacol ieftin si de prost gust la care involuntar am participat...Acum(din experienta mea de navetist) va spun sincer ca nasicul a vrut doar sa le indeparteze din zona respectiva,si sa-si vada linistit de serviciul lui dar...daca n-ai cu cine...a fost nevoit sa transforme spagutza primita in 2 bilete pana la Ploiesti si atunci datele problemei s-au schimbat...pe ideea....nici bani nu iau....mai imi deranjati si trenul....asa ceva,nu se poate domnule....si,mare dreptate avea omul....
In sfarsit,am ajuns la destinatia propusa,am observat un echipaj de politie in gara care astepta cu nerabdare primirea femeilor care faceau galagie...Ehhh,oameni buni,asdar,sa nu ne mai miram cand francezii ne dau bani sa ne primim tiganii inapoi,sa nu ne mai miram cand restul europenilor ne numest tiganii Europei,sa nu mai avem pretentia sa fim respectati prin Italia,Spania si alte tari pt ca impreuna formam poporul asta de oameni care inainte de toate ar trebuii sa ne vedem lungul nasului aici,pe plaiurile mioritice...si abia apoi (parerea mea)....sa incercam sa ne aratam respectul,buna crestere si restul calitatilor pe care orice om normal,indiferent de rasa ar trebuii sa le aiba...

V-am salutat...si sincer,daca aveti vreo parere despre ce am aberat eu aici,va invit cu inima deschisa sa mi-o comunicati...

luni, 25 octombrie 2010

In lipsa ta...

M-ai intrebat odata, ce as face eu fara tine. Si nu am raspuns.. De ce ? Nu stiu..Poate ca nu aveam un raspuns concret... dar, acum, stiu: m-as inabusi, in mirosul de rautate, invidie, si ipocrizie, pe care langa tine nu il cunosc, pentru ca tu, mirosi a frumusete...Tu esti floarea mea,totul meu si cerul meu fara nori, fara de care, nu pot evada cand cei din jur ma incatuseaza..TU esti cheia paradisului, si pentru ca ma iubesti, si te iubesc enorm ,hai sa zburam, pe aripile iubirii noastre!

Eu te doresc mereu, oricand si pentru totdeauna.Un an si o luna deabia ??? Zilele in care noi ne iubim trec precum un vis frumos,visul nostru si viata pe care impreuna o traim purtandu-ne fericirea in suflet zi de zi.Tu ramaii mereu la mine, Drept un rai, un paradis. Zi de zi tu ma apropii, tot si tot mai mult eu te iubesc. Ma incinta tot ce-ai propriu Eu altfel nici nu gandesc. Esti lumina vietii mele, Ingerul cel scump si drag. Mult imi place iubirea ta,o ador,imi place tot ce e legat de tine,de mine si de noi... Tu,si ascultand Noi ma umplu de fericire.. Am incredere in tine,am incredere in noi, tu mereu ma luminezi. Scumpa mea, frumoasa mea, Imi lipsesti,iti simt parfumul,te port in suflet,ma invalui si privesc in jur cautandu-te... Tu- esti gingasa si duioasa, Te doresc mereu, oricind.

Ti-ai inchis vreodata ochii si ai visat? la felul in care ai vrea sa fii iubita? ti-ai imaginat vreodata ce amintiri ai avea ? eu fac asta tot timpul si ma vad pe mine impreuna cu tine.Nu pot sa imi imaginez nimic mai dulce decat sa stau langa tine.Nu este nimic alceva ce as prefera decat sa ma pierd in tine de cate ori imi pun o dorinta jur ma gandesc la tine si multumesc cerului pentru ca mi-a trimis dragostea ta!

luni, 11 octombrie 2010

Timpul nostru...Viata noastra...

Incep aceasta postare cu lucruri pe care le-am mai spus si in alte comentarii facute dar in dimineata asta simt nevoia sa dezvolt acest subiect pentru ca simt iarasi cum Timpul are o influenta asupra mea...Nu v-ati intrebat niciodata de ce timpul trece atat de repede atunci cand va simtiti in elementul vostru?....sau,de ce timpul pare ca trece atat de greu atunci cand urmeaza sa se intample ceva asteptat cu inima deschisa dar uneori pare atat de indepartat?...Eu simt acest fenomen din ce in ce mai des si oricat as incerca sa-mi raspund pur si simplu nu reusesc sa-mi explic trecerea timpului.Cand sunt alaturi de tine iubita mea,ma gandesc ce sa fac si cum sa fac pentru a profita la maxim de fiecare secunda ce trece....si fac asta,dar nu imi e de ajuns...in timpul cand nu ne vedem ma gandesc cu admiratie si nostalgie la clipele pe care le vom petrece impreuna,la cele pe care le-am petrecut si zambesc incalzindu-mi sufletul cu gandul la tine...Si clipele vin,amandoi cu dor nebun unul de altul incercam sa profitam la maxim...si vrem sa facem....sa mergem,sa petrecem timpul cat mai frumos si pentru cat mai multa vreme...In acele momente timpul parca incepe sa ticaie mai repede,sa zboare,sa fie nemilos cu noi...Timpul actioneaza cu alta masura si toate parca trec prea repede...ne bucuram,zambim,ne incalzim inimile si suspinam uitandu-ne cum zboara clipele...Oftam,suspinam si ne intristam usor pentru ca timpul iarasi ne-a jucat o farsa si a zburat de parca nici nu ar fi existat....si totusi,el ne uneste,timpul ne e aliat mereu si face din momentele ce trec pe langa noi sa fie momente magice,fara sa exagerez cu nimic.In intimitatea noastra puiule,vorbim mereu de unitatea cuplului pe care il formam,suntem surprinsi de admiratia,respectul si dragostea pe care o simtim inca de cand ne cunoastem.Invatam impreuna,simtim impreuna,zambim si plangem impreuna si toate aceste sentimente sunt aduse tot de timp...Nemilos si dulce,amar si plin de suspine,dragastos si rabdator,imi doresc pentru toata viata sa-mi impart acest timp cu tine.Legamant-ul facut imi rasuna in minte,bataile inimii mele se aliniaza cu ticaitul timpului ce zboara,rasuflarea mea se bucura de fiecare zambet al tau si sufletul meu va fi intotdeauna mandru si onorat sa simta in acelasi ritm cu tine...Viata noastra impreuna ne va aduce si bune si rele,timpul va fi intotdeauna aliaul nostru pentru ca sufletele noastre indragostite sa traiasca si sa simta la acelasi unison.In dimineata asta am simtit nevoia sa scriu iarasi despre asta,pentru ca in dimineata asta am simtit din nou cat de greu e sa ma despart de tine...Astept acum,ca timpul sa treaca de partea mea si pana data viitoare cand te voi strange in brate sper ca el sa-mi aline dorul de tine...dorul de noi...Timpul trece si nu putem face nimic pentru a-l opri.Sta in legea firii sa nu incercam a modifica ritmul impus de secundele care trec...E important ceea ce facem pentru ca timpul sa ne fie aliat si sa-l facem sa treaca asa cum il simtim acum...Vreau sa vina clipele in care vei fi sotia mea,sa umplem casa de armonie,sa ne bucuram impreuna cu familiile noastre si cu copii nostrii iar mai tarziu sa le putem explica si lor de ce timpul trebuie sa treaca frumos...Pentru ca inainte de toate timpul trebuie simtit si nu innumarat...Trebuie adunat in favoarea noastra si nu blestemat,trebuie si va fi asa pentru ca intotdeauna sufletele noaste se vor unii peste timp,peste zi si peste noapte,peste ani si peste viata asa cum meritam.

joi, 23 septembrie 2010

La Multi Ani...!!!

Iubirea este sentimentul cel mai pur..sentimentul care inalta spre cei mai inalti nori si poate aduce cele mai fericite momente din viata unui om.Sa ai parte de iubire inseamna sa traiesti cu adevarat si eu simt,descopar si traiesc alaturi de tine ce inseamna dragostea.Se spune ca a iubi inseamna a trai si ca un om care nu a iubit niciodata nu a trait.Si este adevarat pentru ca iubirea te face sa vezi partea frumoasa a vietii, te face sa traiesti cu adevarat, sa vezi tot ce este minunat in jur, sa simti vibratiile sentimentului atat de cald. A iubi este ceva magnific este ceva ce se intalneste o data in viata si atunci este pentru totdeauna. Sa sti ca imi este greu sa scriu in cuvinte ce simt pentru tine.Pur si simplu nu imi sunt de ajuns toate cuvintele cunoscute sau nu sa ma exprim,vreau doar sa sti ca te iubesc,mai mult decat iti poti inchipui.Esti tot ce mi am putut dori,eu sau orice barbat care viseaza la femeia sufletului .Sunt foarte fericit ca te-am intalnit esti unica femeie din viata mea,implinirea mea totala.Esti totul meu si ma completezi zi de zi.
Esti singura iubire pe care am cunoscut-o cu adevarat. Singura persoana pentru care as face orice in viata asta si ti-as oferi tot ce tu ti-ai dori real sau ireal si am sa fac asta din suflet cu toate puterile mele.Iti jur si iti promit asta...Iti declar si am sa fac orice pentru a te vedea fericita si mandra ca ma iubesti atata timp cat ma vei dorii in viata ta...Mi-as dorii sa fie pentru totdeauna. Te-am cunoscut cand imi doream sa iubesc, parca pe tine te cautasem tot timpul. Imi scriu iubirea pentru tine imi dedic viata mea tie acum si ti-o voi dedica mereu. Andra Maria. Dragostea ne conduce intr-un labirint de sperante ,uneori cu greutati, lacrimi si bucurii. Dar ne protejeaza timpul si ne uneste asa cum meritam puiule. Singurul lucru care il simtim cu adevarat de la viata este iubirea ce ne incalzeste sufletul. Frumusetea-i trecatoare, banii se duc si ei, prietenii se vor imprastia, si intr-un final ramanem tot cu sufletul incalzit de iubirea vesnica care existata mereu. Pentru mine esti raza mea de soare ce mi-a luminat strada vietii care incepea sa se scufunde in intuneric, dar asta era inainte sa te cunosc pe tine sufletelul meu. Nu credeam k voi ajunge sa iubesc cu adevarat vreodata si ca sageata lui Cupidon imi va atinge inima.
Ziua in care te-am cunoscut mi- a adus cel mai de pret cadou posibil. Imi doresc k mereu sa-mi lumineze viata ca si pana acum. Desi uneori mai sunt mici furtuni pe strada mea , dupa scurt timp rasare raza mea de soare si ma lumineaza cu multa dragoste si bucurie, imi readuce zambetul de adinioara.
Te IUBESC cum nu am iubit pe nimeni si vreau k pt toata viata sa-mi fie luminata strada cu raza luminii, intelegerii, respectului si a dragostei infinite.
La multi ani tie,La multi ani impreuna puiule.TE IUBESC ENORM DE MULT Andra !!!

luni, 20 septembrie 2010

Vacanta de vis...alaturi de tine...




Incet incet a venit peste noi si toamna,anotimpul care mie personal imi place din mai multe motive…am sa prezint doar cateva...sunt nascut toamna, se incepe scoala in ziua in care sunt nascut eu,mi-am cunoscut toamna iubirea sufletului care ma umple de putere si fericire in fiecare clipa,peisajul se schimba de haine pregatindu-se pentru sezonul rece si alte zeci de motive pe care nu vreau sa le expun acum pentru ca altceva vreau sa va spun in aceste randuri...

Odata cu inceputul toamnei calendaristice si a lunii septembrie a sosit momentul pentru partea a doua din concediul mult asteptat de mine...un concediu minunat petrecut alaturi de tine iubita mea si de familia ta minunata puiule...am inceput amandoi aventura pe data de 4 septembrie cand am plecat la drum lung catre Deva (mai exact am ajuns in Lapusnic) ,pe romaneste la vreo 450 de km de bucuresti intr-o zi frumoasa de sambata...si...am descoperit un drum frumos cu peisaje minunate si locuri in care am pasit impreuna pentru prima data,eu personal simtind bucuria sufleteasca de a impartii aceste momente alaturi de tine iubita mea...Am descoperit un loc frumos care pe cat de rustic este, atat de interesant si plin de locuri atat de frumoase nemaintalnite de mine pana acum.Si mi-a placut extrem de mult,m-am simtit apreciat,curios,mandru ca sunt acolo,incantat sa-ti cunosc rudele si am trecut prin atatea stari frumoase pe care niciodata nu credeam ca le voi simtii...Nu glumesc,nu exagerez si nu mint cu absolut nimic cand iti spun ca m-am simtit atat de bine...defapt,nu imi gasesc nici acum exact cuvintele pentru a exprima in detaliu tot ce am simtit...Sunt un om simplu si nici pe departe un fitos,un pretentios sau un nerecunoscator ,asadar mandria evenimentelor petrecute imi da si acum melancolia acelor momente frumoase petrecute impreuna in aceasta vacanta...Am vizitat Deva,am trecut prin Sibiu,am vizitat parcul dendrologic din Simeria (un loc extraordinar pe care cu totii ar trebuii sa-l vizitam macar odata in viata),am vizitat castelul Huniazilor si cetetea Deva,am participat (atat cat am putut si cat ne-a permis vremea) la muncile specifice mediului rural,ne-am plimbat prin natura,am vazut pentru prima oara in viata locuri atat de frumoase cum nici nu imi imaginam ca pot exista in tarisoara asta a noastra si alte zeci si sute de alte amintiri pe care le port in suflet cu mandrie...Ai avut grija de mine sa pot scapa de emotiile intalnirii cu mega-cateii (ciobanestii carpatini-Cica si Ursu ) ai rudelor tale,m-ai incalzit cu sufletul tau racit fiind si suferind din cauza asta in primele 2 zile ,m-ai tinut de mana in plimbarile noastre lungi si frumoase,mi-ai dat incredere si speranta,am ras,am suspinat,am vizitat amandoi atatea locuri minunate si cu siguranta am reusit sa facem primii pasi impreuna si pentru restul vacantelor ce vor urma...Intotdeauna va fi o placere sa-ti fiu alaturi si sa adunam amandoi aceste bucurii pretioase puiule...ti-o spun si ti-o declar si acum asa cum am facut-o de atatea ori si in realitate pentru ca asta simt...Apoi (pe data de 11 septembrie) am plecat pe drum spre casa...obositi,incantati dar cu un dor nebun de casa...(o sa mai revenim aici-ne-am spus –si inca odata iti declar ca mi-as dorii din suflet)...Am calatorit bine,buburuza si-a indeplinit sarcinile cu succes si pentru asta ii suntem amandoi recunoscatori...am incercat sa mai tragem un pic de timp si am mai facut cateva escale pe drum ,parca nefiind inca satui de atatea plimbari si de dorinta de a descoperii atatea locuri noi si frumoase...In cele din urma am ajuns acasa...linistindu-ne dorul adunat timp de o saptamana cat am lipsit...Mi-a fost dor de Bucuresti (niciodata nu credeam ca va fi asa) ,mi-a fost dor de familia ta,si de locurile care de 1 an de zile le descoperim la fel de frumoase si primitoare...Apoi pe data de 13 septembrie am sosit si la Ploiesti (mi-a lipsit si el )asa cum de asemenea importanta locurilor unde impreuna ne simtim atat de bine ...oriunde am fi puiule...Aceasta data a insemnat ceva important pentru mine si iti multumesc ca mi-ai dat incerderea si sustinerea ta pentru stapanirea emotiilor date de acest eveniment ...Impreuna am trecut cu bine si peste aceste clipe si de aici incolo fiecare inceput de an scolar ne va aduce melancolia acestor momente...Aniversarea noastra de 5 ani si o zi ne va prinde amintindu-ne cu placere de aceste clipe pisule... importanta acestor amintiri nu poate fi uitata de mine...Apoi iarasi la Bucuresti pentru petrecerea zilei mele de nastere...Am implinit o varsta frumoasa si am avut onoarea sa o petrec in mijlocul familiei tale...si intr-adevar m-am simtit ca intr-o familie adevarata...familia mea (daca imi permiti)...pentru ca ma simt mereu langa voi apreciat,iubit,inteles si respectat la adevarata mea valoare...numai voi ma faceti sa simt bucuria sufleteasca completa si nu cred ca exista ceva mai frumos pe acest pamant,m-ati emotionat cu cadoul,m-ati acceptat din nou in mijlocul vostru si iesirea de la pescuit a reprezentat pentru mine inca o bucurie de nedescris intelegand inca odata ce inseamna sa fi iubit si apreciat de oamenii care cred in mine...m-am pierdut pentru cateva clipe si m-am lasat purtat de val simtindu-ma linistit alaturi de voi...si...am pescuit (mai mult tu cu mami) decat eu cu tati dar asta...din cauza ca acele lansetelor noastre au fost prea mari sau poate ca....deocamdata capturile mari nu au vrut sa vina sau...cine stie ???...important e ca ziua de 15 septembrie am petrecut-o fericiti impreuna ...Zilele au trecut,momentele emotionante s-au adunat,caldura placuta ne-a cuprins sufletele si iarasi am simtit pe pielea noastra ce rautacios e timpul cu noi...

Inchei acum cu liniste si cu un dor nebun de tine (pentru ca azi dimineata ne-am despartit) si vacanta de vis sa incheiat pentru moment...de azi vom intra iarasi in programul nostru zilnic,am revenit la dorul ce ne mistuie uneori cand nu suntem unul langa altul si la momentele in care vom spera printre suspine ca timpul sa ne fie aliat de data asta...Multumesc tie pentru zilele minunate,multumesc parintilor tai pentru grija pe care ne-o poarta si in speranta ca ne vom revedea curand puiule iti spun doar atat...Te iubesc asa cum nu credeam ca voi putea sa iubesc vreodata,Te iubesc cum niciodata nu credeam ca e posibil sa iubesc si sunt mandru ca am onoarea sa impart viata alaturi de tine...Imi doresc sa fie asa pana la adanci batraneti,pentru ca Impreuna puiule suntem puternici...simt si cred asta cu fiecare suflare a mea...

miercuri, 1 septembrie 2010

Pofte Doggy Style...





Ham! Ham ham! ...Wof! Wof wof wof!

Am inceput aceasta postare intr-un mod atipic pentru ca si ceea ce vreau sa va spun astazi e total atipic. E o marturisire din seria “omule, tu esti nebun!” Oricum multi dintre voi ma considerati usor dus cu pluta. Dar cei care ati inceput sa ma cunoasteti stiti ca nu sunt un nebun periculos... Sa va spun insa despre ce e vorba.
Sunt un tip pofticios de felul meu dar ma pot abtine cand nu e cazul sau cand simt ca deja intrec masura.... Si vreau sa precizez ca ma refer la mancare, multora dintre voi le-a luat-o imaginatia usor razna citind titlul. Sunt un tip care mananca doar atunci cand ii este foame...(cu mici exceptii uneori). Deci sunt animalic. Iar atunci cand imi este foame consum cu placere orice prind sub bot. Poate sa fie o mancarica extrem de pretentioasa cu un nume pe care nici nu-l pot pronunta sau poate la fel de bine sa fie o bucata de paine cu ceva. Sau doar o bucata de paine. Ba mai mult, nici nu ma omor dupa mancarurile complicate considerate “delicatese”. Din punct de vedere culinar sunt un taran sadea, consumator de fasole, cartofi, carnuri fripte si alte lucruri ce ma plaseaza cu un picior in bojdeuca.
Bucatarul ala englez si rrrarrrrait, Jammie, nu are succes cu mine. Poa’ sa faca pe smecherul cat vrea. Revistele cu retete culinare impodobite cu poze care mai de care mai “delicioase”, incarcate cu sosuri si legume inflorate si fripturi marinate ma lasa total rece. Cand vad o emisiune tv care ne invata cum sa atingem perversiunea in bucatarie nu simt niciun imbold sa sar la cratita si sa-mi dau drumul imaginatiei. Iar reclamele la preparate, semipreparate, restaurante cu pretenti de mare angajament le privesc cu ochi straini si goi.
Cu o singura exceptie.
Ceva imi trezeste simturile. Ceva imi aprinde scanteia in ochi. Ceva imi face narile de pur sange arab (ce sunt eu) sa se trezeasca. Ceva reuseste sa-mi faca papilele gustative sa se desprinda din linistea perpetua in care mediteaza.Ma refer acum la reclamele cu mancare pentru caini sau pisici...acele reclame cu patrupedele necuvantatoare atat de dragalase si jucause de inebunesti cand le privesti...de aceea imi place sa impart mancarea cu animalele...orice ar fi...
Sunt un tip care nu gaseste placere mai mare decat aceea de a impartii in general...uneori impart cu atata placere tot ce am ,incat lumea zice ca-s nebun si ca pe criza e bine sa strangi cureaua...(si,o strang...) dar tot impart,cu lumea din jur,cu cine merita si uneori impart cu animalele de pe strada...de aici si inspiratia pentru postarea asta...Ieri,aflandu-ma cu prietena mea si cu prietena prietenei mele (doamne ...cum suna acest trio)... ,undeva prin Ploiesti,am descoperit (cum facem mereu de altfel) niste cutulei tare dragalasi si capsatori (adika erau atat de infometati saracutii incat te apucau de degete atunci cand le intindeai o bucata de...ceva...si...acel ceva,ieri a reprezentat o bucata destul de mare de parizer taranesc)(pe care il achizitionasem cu intentia de a baga la ramazam a doua zi la servici)...Si au papat saracutii cu atata pofta incat aproape ca m-i sa rupt inima cand am ramas fara momeala si a trebuit sa plec vazandu-i cum se tin dupa noi sa le mai alimentam pofta de....ceva... :d...O sa ma gandesc serios de acum ca atunci cand ma duc la plimbare sa achizitionez din timp niste mancare pentru caini..... Ok, poate si daia de pisici (sa nu se simta in minoritate)... dar sunt un dog lover....


V-am avertizat ca iar ma veti considera nebun. Dar, in apararea mea, va spun ca doar o anume haleala dedicata micilor necuvantatoare imi face cu ochiul...mancarea care este comestibila si pentru om… Nu ma refer la bobitele alea cu aspect de cacareaza de oaie. (Celor care nu au vazut in viata lor cacareze de oaie, le spun ca sint ca niste bilute negre, cu aspect poros, de marimea unei alune in coaja. Celor care nu au vazut niciodata o aluna in coaja – si nici cacareaza de oaie, deci sunt niste oraseni cu pretentii – le spun ca aluna e cat o bila mica de mozzarela... Deci cacareaza de oaie e cat o bila mica de mozzarela, doar ca-i neagra... Alb si negru, bine si rau, ying si yang, hai ca am luat-o razna... Mai pot sa precizez ca-cacareaza de oaie e cat un mic drajeu de ciocolata. Rotund. Teama-mi e ca in anii de copilarie petrecuti la bunci am rontait si cateva cacareze de oaie, mintindu-ma ca cineva a pierdut drajeuri pe ulitele micului orasel...Ploiesti...(ca sa-i fac pe plac aici prietenei mele dar si prietenei,prietenei mele-care sustin mai in gluma mai in serios ca Ploiesti-ul e undeva la tara...).....ele fiind de la capitala domne....
Sa revenim la subiect. Nu ma incita bilele alea insipide, incolore, inodore. Ci acele mezeluri din carne pe care le cumparam de la magazin pt a face cate un sandwitch atunci cand ne frige glanda.... Carnea aia arata atat de bine incat parca-i simt mirosul....(carnaciori,costita,parizer de curcan,pui sau porc,salamior de porc sau chiar de calut...etc etc...) Iar eu sunt un carnivor prin excelenta. Poate ca sunt facute bine reclamele, poate ca au un mesaj subliminal care face atingere direct la coarda mea sensibila, dar acele carnite par atat de fragede, suculente si aromate incat pe loc as da atacul la o strachina bine proportionata si asezonata cu rosii,ceapa si usturoi din plin...bineeeee...recunosc...si un pic de branzica...
Si acum un mic avertisment. Daca veti vedea pe net un filmulet cu caini si un om topaind cot la cot si umar la umar delicioasele bucatele de carne impartite, eu sunt.Si ma declar public ori victima acelor reclame (doar acelor reclame), ori intr-o viata anterioara am fost caine...(sau chiar pisica)... Un caine atat de minunat si care a avut o misiune atat de nobila pe pamant incat s-a reincarnat in teribilul om care sunt eu.
O zi buna va doresc. Ham.