Iubirea este sentimentul cel mai pur..sentimentul care inalta spre cei mai inalti nori si poate aduce cele mai fericite momente din viata unui om.Sa ai parte de iubire inseamna sa traiesti cu adevarat si eu simt,descopar si traiesc alaturi de tine ce inseamna dragostea.Se spune ca a iubi inseamna a trai si ca un om care nu a iubit niciodata nu a trait.Si este adevarat pentru ca iubirea te face sa vezi partea frumoasa a vietii, te face sa traiesti cu adevarat, sa vezi tot ce este minunat in jur, sa simti vibratiile sentimentului atat de cald. A iubi este ceva magnific este ceva ce se intalneste o data in viata si atunci este pentru totdeauna. Sa sti ca imi este greu sa scriu in cuvinte ce simt pentru tine.Pur si simplu nu imi sunt de ajuns toate cuvintele cunoscute sau nu sa ma exprim,vreau doar sa sti ca te iubesc,mai mult decat iti poti inchipui.Esti tot ce mi am putut dori,eu sau orice barbat care viseaza la femeia sufletului .Sunt foarte fericit ca te-am intalnit esti unica femeie din viata mea,implinirea mea totala.Esti totul meu si ma completezi zi de zi.
Esti singura iubire pe care am cunoscut-o cu adevarat. Singura persoana pentru care as face orice in viata asta si ti-as oferi tot ce tu ti-ai dori real sau ireal si am sa fac asta din suflet cu toate puterile mele.Iti jur si iti promit asta...Iti declar si am sa fac orice pentru a te vedea fericita si mandra ca ma iubesti atata timp cat ma vei dorii in viata ta...Mi-as dorii sa fie pentru totdeauna. Te-am cunoscut cand imi doream sa iubesc, parca pe tine te cautasem tot timpul. Imi scriu iubirea pentru tine imi dedic viata mea tie acum si ti-o voi dedica mereu. Andra Maria. Dragostea ne conduce intr-un labirint de sperante ,uneori cu greutati, lacrimi si bucurii. Dar ne protejeaza timpul si ne uneste asa cum meritam puiule. Singurul lucru care il simtim cu adevarat de la viata este iubirea ce ne incalzeste sufletul. Frumusetea-i trecatoare, banii se duc si ei, prietenii se vor imprastia, si intr-un final ramanem tot cu sufletul incalzit de iubirea vesnica care existata mereu. Pentru mine esti raza mea de soare ce mi-a luminat strada vietii care incepea sa se scufunde in intuneric, dar asta era inainte sa te cunosc pe tine sufletelul meu. Nu credeam k voi ajunge sa iubesc cu adevarat vreodata si ca sageata lui Cupidon imi va atinge inima.
Ziua in care te-am cunoscut mi- a adus cel mai de pret cadou posibil. Imi doresc k mereu sa-mi lumineze viata ca si pana acum. Desi uneori mai sunt mici furtuni pe strada mea , dupa scurt timp rasare raza mea de soare si ma lumineaza cu multa dragoste si bucurie, imi readuce zambetul de adinioara.
Te IUBESC cum nu am iubit pe nimeni si vreau k pt toata viata sa-mi fie luminata strada cu raza luminii, intelegerii, respectului si a dragostei infinite.
La multi ani tie,La multi ani impreuna puiule.TE IUBESC ENORM DE MULT Andra !!!
joi, 23 septembrie 2010
luni, 20 septembrie 2010
Vacanta de vis...alaturi de tine...
Incet incet a venit peste noi si toamna,anotimpul care mie personal imi place din mai multe motive…am sa prezint doar cateva...sunt nascut toamna, se incepe scoala in ziua in care sunt nascut eu,mi-am cunoscut toamna iubirea sufletului care ma umple de putere si fericire in fiecare clipa,peisajul se schimba de haine pregatindu-se pentru sezonul rece si alte zeci de motive pe care nu vreau sa le expun acum pentru ca altceva vreau sa va spun in aceste randuri...
Odata cu inceputul toamnei calendaristice si a lunii septembrie a sosit momentul pentru partea a doua din concediul mult asteptat de mine...un concediu minunat petrecut alaturi de tine iubita mea si de familia ta minunata puiule...am inceput amandoi aventura pe data de 4 septembrie cand am plecat la drum lung catre Deva (mai exact am ajuns in Lapusnic) ,pe romaneste la vreo 450 de km de bucuresti intr-o zi frumoasa de sambata...si...am descoperit un drum frumos cu peisaje minunate si locuri in care am pasit impreuna pentru prima data,eu personal simtind bucuria sufleteasca de a impartii aceste momente alaturi de tine iubita mea...Am descoperit un loc frumos care pe cat de rustic este, atat de interesant si plin de locuri atat de frumoase nemaintalnite de mine pana acum.Si mi-a placut extrem de mult,m-am simtit apreciat,curios,mandru ca sunt acolo,incantat sa-ti cunosc rudele si am trecut prin atatea stari frumoase pe care niciodata nu credeam ca le voi simtii...Nu glumesc,nu exagerez si nu mint cu absolut nimic cand iti spun ca m-am simtit atat de bine...defapt,nu imi gasesc nici acum exact cuvintele pentru a exprima in detaliu tot ce am simtit...Sunt un om simplu si nici pe departe un fitos,un pretentios sau un nerecunoscator ,asadar mandria evenimentelor petrecute imi da si acum melancolia acelor momente frumoase petrecute impreuna in aceasta vacanta...Am vizitat Deva,am trecut prin Sibiu,am vizitat parcul dendrologic din Simeria (un loc extraordinar pe care cu totii ar trebuii sa-l vizitam macar odata in viata),am vizitat castelul Huniazilor si cetetea Deva,am participat (atat cat am putut si cat ne-a permis vremea) la muncile specifice mediului rural,ne-am plimbat prin natura,am vazut pentru prima oara in viata locuri atat de frumoase cum nici nu imi imaginam ca pot exista in tarisoara asta a noastra si alte zeci si sute de alte amintiri pe care le port in suflet cu mandrie...Ai avut grija de mine sa pot scapa de emotiile intalnirii cu mega-cateii (ciobanestii carpatini-Cica si Ursu ) ai rudelor tale,m-ai incalzit cu sufletul tau racit fiind si suferind din cauza asta in primele 2 zile ,m-ai tinut de mana in plimbarile noastre lungi si frumoase,mi-ai dat incredere si speranta,am ras,am suspinat,am vizitat amandoi atatea locuri minunate si cu siguranta am reusit sa facem primii pasi impreuna si pentru restul vacantelor ce vor urma...Intotdeauna va fi o placere sa-ti fiu alaturi si sa adunam amandoi aceste bucurii pretioase puiule...ti-o spun si ti-o declar si acum asa cum am facut-o de atatea ori si in realitate pentru ca asta simt...Apoi (pe data de 11 septembrie) am plecat pe drum spre casa...obositi,incantati dar cu un dor nebun de casa...(o sa mai revenim aici-ne-am spus –si inca odata iti declar ca mi-as dorii din suflet)...Am calatorit bine,buburuza si-a indeplinit sarcinile cu succes si pentru asta ii suntem amandoi recunoscatori...am incercat sa mai tragem un pic de timp si am mai facut cateva escale pe drum ,parca nefiind inca satui de atatea plimbari si de dorinta de a descoperii atatea locuri noi si frumoase...In cele din urma am ajuns acasa...linistindu-ne dorul adunat timp de o saptamana cat am lipsit...Mi-a fost dor de Bucuresti (niciodata nu credeam ca va fi asa) ,mi-a fost dor de familia ta,si de locurile care de 1 an de zile le descoperim la fel de frumoase si primitoare...Apoi pe data de 13 septembrie am sosit si la Ploiesti (mi-a lipsit si el )asa cum de asemenea importanta locurilor unde impreuna ne simtim atat de bine ...oriunde am fi puiule...Aceasta data a insemnat ceva important pentru mine si iti multumesc ca mi-ai dat incerderea si sustinerea ta pentru stapanirea emotiilor date de acest eveniment ...Impreuna am trecut cu bine si peste aceste clipe si de aici incolo fiecare inceput de an scolar ne va aduce melancolia acestor momente...Aniversarea noastra de 5 ani si o zi ne va prinde amintindu-ne cu placere de aceste clipe pisule... importanta acestor amintiri nu poate fi uitata de mine...Apoi iarasi la Bucuresti pentru petrecerea zilei mele de nastere...Am implinit o varsta frumoasa si am avut onoarea sa o petrec in mijlocul familiei tale...si intr-adevar m-am simtit ca intr-o familie adevarata...familia mea (daca imi permiti)...pentru ca ma simt mereu langa voi apreciat,iubit,inteles si respectat la adevarata mea valoare...numai voi ma faceti sa simt bucuria sufleteasca completa si nu cred ca exista ceva mai frumos pe acest pamant,m-ati emotionat cu cadoul,m-ati acceptat din nou in mijlocul vostru si iesirea de la pescuit a reprezentat pentru mine inca o bucurie de nedescris intelegand inca odata ce inseamna sa fi iubit si apreciat de oamenii care cred in mine...m-am pierdut pentru cateva clipe si m-am lasat purtat de val simtindu-ma linistit alaturi de voi...si...am pescuit (mai mult tu cu mami) decat eu cu tati dar asta...din cauza ca acele lansetelor noastre au fost prea mari sau poate ca....deocamdata capturile mari nu au vrut sa vina sau...cine stie ???...important e ca ziua de 15 septembrie am petrecut-o fericiti impreuna ...Zilele au trecut,momentele emotionante s-au adunat,caldura placuta ne-a cuprins sufletele si iarasi am simtit pe pielea noastra ce rautacios e timpul cu noi...
Inchei acum cu liniste si cu un dor nebun de tine (pentru ca azi dimineata ne-am despartit) si vacanta de vis sa incheiat pentru moment...de azi vom intra iarasi in programul nostru zilnic,am revenit la dorul ce ne mistuie uneori cand nu suntem unul langa altul si la momentele in care vom spera printre suspine ca timpul sa ne fie aliat de data asta...Multumesc tie pentru zilele minunate,multumesc parintilor tai pentru grija pe care ne-o poarta si in speranta ca ne vom revedea curand puiule iti spun doar atat...Te iubesc asa cum nu credeam ca voi putea sa iubesc vreodata,Te iubesc cum niciodata nu credeam ca e posibil sa iubesc si sunt mandru ca am onoarea sa impart viata alaturi de tine...Imi doresc sa fie asa pana la adanci batraneti,pentru ca Impreuna puiule suntem puternici...simt si cred asta cu fiecare suflare a mea...
miercuri, 1 septembrie 2010
Pofte Doggy Style...
Ham! Ham ham! ...Wof! Wof wof wof!
Am inceput aceasta postare intr-un mod atipic pentru ca si ceea ce vreau sa va spun astazi e total atipic. E o marturisire din seria “omule, tu esti nebun!” Oricum multi dintre voi ma considerati usor dus cu pluta. Dar cei care ati inceput sa ma cunoasteti stiti ca nu sunt un nebun periculos... Sa va spun insa despre ce e vorba.
Sunt un tip pofticios de felul meu dar ma pot abtine cand nu e cazul sau cand simt ca deja intrec masura.... Si vreau sa precizez ca ma refer la mancare, multora dintre voi le-a luat-o imaginatia usor razna citind titlul. Sunt un tip care mananca doar atunci cand ii este foame...(cu mici exceptii uneori). Deci sunt animalic. Iar atunci cand imi este foame consum cu placere orice prind sub bot. Poate sa fie o mancarica extrem de pretentioasa cu un nume pe care nici nu-l pot pronunta sau poate la fel de bine sa fie o bucata de paine cu ceva. Sau doar o bucata de paine. Ba mai mult, nici nu ma omor dupa mancarurile complicate considerate “delicatese”. Din punct de vedere culinar sunt un taran sadea, consumator de fasole, cartofi, carnuri fripte si alte lucruri ce ma plaseaza cu un picior in bojdeuca.
Bucatarul ala englez si rrrarrrrait, Jammie, nu are succes cu mine. Poa’ sa faca pe smecherul cat vrea. Revistele cu retete culinare impodobite cu poze care mai de care mai “delicioase”, incarcate cu sosuri si legume inflorate si fripturi marinate ma lasa total rece. Cand vad o emisiune tv care ne invata cum sa atingem perversiunea in bucatarie nu simt niciun imbold sa sar la cratita si sa-mi dau drumul imaginatiei. Iar reclamele la preparate, semipreparate, restaurante cu pretenti de mare angajament le privesc cu ochi straini si goi.
Cu o singura exceptie.
Ceva imi trezeste simturile. Ceva imi aprinde scanteia in ochi. Ceva imi face narile de pur sange arab (ce sunt eu) sa se trezeasca. Ceva reuseste sa-mi faca papilele gustative sa se desprinda din linistea perpetua in care mediteaza.Ma refer acum la reclamele cu mancare pentru caini sau pisici...acele reclame cu patrupedele necuvantatoare atat de dragalase si jucause de inebunesti cand le privesti...de aceea imi place sa impart mancarea cu animalele...orice ar fi...
Sunt un tip care nu gaseste placere mai mare decat aceea de a impartii in general...uneori impart cu atata placere tot ce am ,incat lumea zice ca-s nebun si ca pe criza e bine sa strangi cureaua...(si,o strang...) dar tot impart,cu lumea din jur,cu cine merita si uneori impart cu animalele de pe strada...de aici si inspiratia pentru postarea asta...Ieri,aflandu-ma cu prietena mea si cu prietena prietenei mele (doamne ...cum suna acest trio)... ,undeva prin Ploiesti,am descoperit (cum facem mereu de altfel) niste cutulei tare dragalasi si capsatori (adika erau atat de infometati saracutii incat te apucau de degete atunci cand le intindeai o bucata de...ceva...si...acel ceva,ieri a reprezentat o bucata destul de mare de parizer taranesc)(pe care il achizitionasem cu intentia de a baga la ramazam a doua zi la servici)...Si au papat saracutii cu atata pofta incat aproape ca m-i sa rupt inima cand am ramas fara momeala si a trebuit sa plec vazandu-i cum se tin dupa noi sa le mai alimentam pofta de....ceva... :d...O sa ma gandesc serios de acum ca atunci cand ma duc la plimbare sa achizitionez din timp niste mancare pentru caini..... Ok, poate si daia de pisici (sa nu se simta in minoritate)... dar sunt un dog lover....
V-am avertizat ca iar ma veti considera nebun. Dar, in apararea mea, va spun ca doar o anume haleala dedicata micilor necuvantatoare imi face cu ochiul...mancarea care este comestibila si pentru om… Nu ma refer la bobitele alea cu aspect de cacareaza de oaie. (Celor care nu au vazut in viata lor cacareze de oaie, le spun ca sint ca niste bilute negre, cu aspect poros, de marimea unei alune in coaja. Celor care nu au vazut niciodata o aluna in coaja – si nici cacareaza de oaie, deci sunt niste oraseni cu pretentii – le spun ca aluna e cat o bila mica de mozzarela... Deci cacareaza de oaie e cat o bila mica de mozzarela, doar ca-i neagra... Alb si negru, bine si rau, ying si yang, hai ca am luat-o razna... Mai pot sa precizez ca-cacareaza de oaie e cat un mic drajeu de ciocolata. Rotund. Teama-mi e ca in anii de copilarie petrecuti la bunci am rontait si cateva cacareze de oaie, mintindu-ma ca cineva a pierdut drajeuri pe ulitele micului orasel...Ploiesti...(ca sa-i fac pe plac aici prietenei mele dar si prietenei,prietenei mele-care sustin mai in gluma mai in serios ca Ploiesti-ul e undeva la tara...).....ele fiind de la capitala domne....
Sa revenim la subiect. Nu ma incita bilele alea insipide, incolore, inodore. Ci acele mezeluri din carne pe care le cumparam de la magazin pt a face cate un sandwitch atunci cand ne frige glanda.... Carnea aia arata atat de bine incat parca-i simt mirosul....(carnaciori,costita,parizer de curcan,pui sau porc,salamior de porc sau chiar de calut...etc etc...) Iar eu sunt un carnivor prin excelenta. Poate ca sunt facute bine reclamele, poate ca au un mesaj subliminal care face atingere direct la coarda mea sensibila, dar acele carnite par atat de fragede, suculente si aromate incat pe loc as da atacul la o strachina bine proportionata si asezonata cu rosii,ceapa si usturoi din plin...bineeeee...recunosc...si un pic de branzica...
Si acum un mic avertisment. Daca veti vedea pe net un filmulet cu caini si un om topaind cot la cot si umar la umar delicioasele bucatele de carne impartite, eu sunt.Si ma declar public ori victima acelor reclame (doar acelor reclame), ori intr-o viata anterioara am fost caine...(sau chiar pisica)... Un caine atat de minunat si care a avut o misiune atat de nobila pe pamant incat s-a reincarnat in teribilul om care sunt eu.
O zi buna va doresc. Ham.
Am inceput aceasta postare intr-un mod atipic pentru ca si ceea ce vreau sa va spun astazi e total atipic. E o marturisire din seria “omule, tu esti nebun!” Oricum multi dintre voi ma considerati usor dus cu pluta. Dar cei care ati inceput sa ma cunoasteti stiti ca nu sunt un nebun periculos... Sa va spun insa despre ce e vorba.
Sunt un tip pofticios de felul meu dar ma pot abtine cand nu e cazul sau cand simt ca deja intrec masura.... Si vreau sa precizez ca ma refer la mancare, multora dintre voi le-a luat-o imaginatia usor razna citind titlul. Sunt un tip care mananca doar atunci cand ii este foame...(cu mici exceptii uneori). Deci sunt animalic. Iar atunci cand imi este foame consum cu placere orice prind sub bot. Poate sa fie o mancarica extrem de pretentioasa cu un nume pe care nici nu-l pot pronunta sau poate la fel de bine sa fie o bucata de paine cu ceva. Sau doar o bucata de paine. Ba mai mult, nici nu ma omor dupa mancarurile complicate considerate “delicatese”. Din punct de vedere culinar sunt un taran sadea, consumator de fasole, cartofi, carnuri fripte si alte lucruri ce ma plaseaza cu un picior in bojdeuca.
Bucatarul ala englez si rrrarrrrait, Jammie, nu are succes cu mine. Poa’ sa faca pe smecherul cat vrea. Revistele cu retete culinare impodobite cu poze care mai de care mai “delicioase”, incarcate cu sosuri si legume inflorate si fripturi marinate ma lasa total rece. Cand vad o emisiune tv care ne invata cum sa atingem perversiunea in bucatarie nu simt niciun imbold sa sar la cratita si sa-mi dau drumul imaginatiei. Iar reclamele la preparate, semipreparate, restaurante cu pretenti de mare angajament le privesc cu ochi straini si goi.
Cu o singura exceptie.
Ceva imi trezeste simturile. Ceva imi aprinde scanteia in ochi. Ceva imi face narile de pur sange arab (ce sunt eu) sa se trezeasca. Ceva reuseste sa-mi faca papilele gustative sa se desprinda din linistea perpetua in care mediteaza.Ma refer acum la reclamele cu mancare pentru caini sau pisici...acele reclame cu patrupedele necuvantatoare atat de dragalase si jucause de inebunesti cand le privesti...de aceea imi place sa impart mancarea cu animalele...orice ar fi...
Sunt un tip care nu gaseste placere mai mare decat aceea de a impartii in general...uneori impart cu atata placere tot ce am ,incat lumea zice ca-s nebun si ca pe criza e bine sa strangi cureaua...(si,o strang...) dar tot impart,cu lumea din jur,cu cine merita si uneori impart cu animalele de pe strada...de aici si inspiratia pentru postarea asta...Ieri,aflandu-ma cu prietena mea si cu prietena prietenei mele (doamne ...cum suna acest trio)... ,undeva prin Ploiesti,am descoperit (cum facem mereu de altfel) niste cutulei tare dragalasi si capsatori (adika erau atat de infometati saracutii incat te apucau de degete atunci cand le intindeai o bucata de...ceva...si...acel ceva,ieri a reprezentat o bucata destul de mare de parizer taranesc)(pe care il achizitionasem cu intentia de a baga la ramazam a doua zi la servici)...Si au papat saracutii cu atata pofta incat aproape ca m-i sa rupt inima cand am ramas fara momeala si a trebuit sa plec vazandu-i cum se tin dupa noi sa le mai alimentam pofta de....ceva... :d...O sa ma gandesc serios de acum ca atunci cand ma duc la plimbare sa achizitionez din timp niste mancare pentru caini..... Ok, poate si daia de pisici (sa nu se simta in minoritate)... dar sunt un dog lover....
V-am avertizat ca iar ma veti considera nebun. Dar, in apararea mea, va spun ca doar o anume haleala dedicata micilor necuvantatoare imi face cu ochiul...mancarea care este comestibila si pentru om… Nu ma refer la bobitele alea cu aspect de cacareaza de oaie. (Celor care nu au vazut in viata lor cacareze de oaie, le spun ca sint ca niste bilute negre, cu aspect poros, de marimea unei alune in coaja. Celor care nu au vazut niciodata o aluna in coaja – si nici cacareaza de oaie, deci sunt niste oraseni cu pretentii – le spun ca aluna e cat o bila mica de mozzarela... Deci cacareaza de oaie e cat o bila mica de mozzarela, doar ca-i neagra... Alb si negru, bine si rau, ying si yang, hai ca am luat-o razna... Mai pot sa precizez ca-cacareaza de oaie e cat un mic drajeu de ciocolata. Rotund. Teama-mi e ca in anii de copilarie petrecuti la bunci am rontait si cateva cacareze de oaie, mintindu-ma ca cineva a pierdut drajeuri pe ulitele micului orasel...Ploiesti...(ca sa-i fac pe plac aici prietenei mele dar si prietenei,prietenei mele-care sustin mai in gluma mai in serios ca Ploiesti-ul e undeva la tara...).....ele fiind de la capitala domne....
Sa revenim la subiect. Nu ma incita bilele alea insipide, incolore, inodore. Ci acele mezeluri din carne pe care le cumparam de la magazin pt a face cate un sandwitch atunci cand ne frige glanda.... Carnea aia arata atat de bine incat parca-i simt mirosul....(carnaciori,costita,parizer de curcan,pui sau porc,salamior de porc sau chiar de calut...etc etc...) Iar eu sunt un carnivor prin excelenta. Poate ca sunt facute bine reclamele, poate ca au un mesaj subliminal care face atingere direct la coarda mea sensibila, dar acele carnite par atat de fragede, suculente si aromate incat pe loc as da atacul la o strachina bine proportionata si asezonata cu rosii,ceapa si usturoi din plin...bineeeee...recunosc...si un pic de branzica...
Si acum un mic avertisment. Daca veti vedea pe net un filmulet cu caini si un om topaind cot la cot si umar la umar delicioasele bucatele de carne impartite, eu sunt.Si ma declar public ori victima acelor reclame (doar acelor reclame), ori intr-o viata anterioara am fost caine...(sau chiar pisica)... Un caine atat de minunat si care a avut o misiune atat de nobila pe pamant incat s-a reincarnat in teribilul om care sunt eu.
O zi buna va doresc. Ham.
luni, 23 august 2010
Atentie...Motor...Actiune...
Asa cum deja v-am obisnuit dragii mei( pe acei cativa cititori care va rapiti din timpul vostru pretios pt.a citi ideile mele postate aici) am sa va povestesc acum o intamplare la care cu mandrie va anunt ca am avut onoarea sa particip ieri.22 AUGUST 2010,o zi frumoasa de duminica cu soare mult si in suflet cu emotii exact ca ale unui pioner (ce sunt) participand la prima filmare adevarata din viata mea.Pe cat de importanta a fost filmarea pentru prietena mea (fiind regizor)atat de importanta a fost si pentru mine fiind onorat sa va anunt cu modestie ca am participat (activ sau mai deloc) la punerea in scena al filmului de scurt metraj ...Fata perfecta...Toate bune si frumoase...am ascultat cu placere si admiratie inaintea filmarii sfaturile regizoarei,am incercat sa-mi iau notite,sa ascult,sa fiu atent si sa nu deranjez cumva (desi guraliv din fire-mi-am permis sa aduc cateva mici idei regizoarei pt a nu ma considera in plus)...si alte indatoriri mai mici sau mai mari primite sau acceptate cu inima deschisa facand parte si eu din aceasta minunata echipa.Am cunoscut oameni pe care i-am vazut pt prima data, am interactionat cu actori si operatori pe care i-am mai cunoscut( cu care am mai socializat mai mult sau mai putin la evenimentele trecute) si de aceasta data cu aceiasi placere fiind onorat ca ma aflu acolo alaturi de ei.O experienta interesanta si unica,o experienta pe care as vrea sa o mai repet,o placere deosebita fiind onorat sa apreciez munca acestor oameni deosebiti.Am privit de data aceasta din punctul de vedere al omului implicat in proiect,am simtit placerea de a lucra,emotia si incantarea rezultatelor care sunt sigur ca vor fi de exceptie...de data asta fiind altfel decat ca simplu privitor...O profesie interesanta practicata de oameni cu talent si care pun suflet in ceea ce fac...Am atatea de spus si totusi mi-e greu sa-mi adun cuvintele si sa le pun in ordinea corecta pt a evidentia starea pe care o am gandindu-ma la fericirea pe care o simt fiind indragostit de tine Andra si la fel de greu mi-e greu sa-mi gasesc cuvintele pt a exprima multumirea pe care am simtit-o fiind alaturi de tine si de echipa la acest eveniment...Pot sa va felicit pe toti din suflet,pe tine sa te pupacesc pana te albesc,sa-i salut pe toti cei care au participat si pana la premiera sa ma opresc din ceea ce debitez cu urmatoarea urare...BAFTA MULTA TUTUROR SI ASTEPT CU INTERES FILMUL...care sunt sigur ca va fi un succes...!!!
luni, 16 august 2010
Romania...te iubim...
Buna seara tuturor...
Sunt usor revoltat de ceea ce am vazut la tv in seara asta...Dupa o zi de luni linistita la munca si dupa inca un inceput de saptamana foarte calduros (si la propriu dar si la figurat)am ajuns acasa si mi-am inceput seara uitandu-ma la tv...Va recunosc ca nu obisnuiesc sa ma uit la stiri de obicei fiind dezgustat de evenimentele zilnice (fie ele politice sau sociale) care se intampla in tara noastra draga...Intre timp ma suna iubita mea care avand treaba prin oras (Bucuresti) imi povesteste cat de schimbat este orasul in aceasta perioada fiind chiar usor trist cu magazine care se inchid de la o zi la alta si cu oameni care cu siguranta sunt pe zi ce trece mai tristi...(normal zic eu)...fiind nevoiti sa supravietuim cu totii aceasta viata care devine pe zi ce trece mai grea.Lucrand in vanzari (comert-servicii) simt si eu de cateva luni inrautatirea situatiei si ii spun ca simt pe pielea mea ce inseamna sa nu mai mearga nimik in tara asta...Speram cu totii insa la vremuri mai bune si ne ducem traiul asa cum putem...Nu m-am apucat sa scriu aceasta postare pentru a ma plange sau pentru a va expune ceva nou ce probabil voi nu cunoasteti...Cu siguranta tuturor ne e greu si cu siguranta ca impreuna facem eforturi pentru a supravietui vremurilor in care suntem nevoiti sa ne petrecem viata...Apoi,va spuneam ca ma uitam la stiri...dau pe Antena 1 si???...surpriza sau nu vin si stirile despre lumea Romaneasca in care suntem nevoiti sa traim...Din amalgamul evenimentelor zilnice 2 stiri imi retin atentia si ma fac sa fiu uimit chiar ca si simplu telespectator...Prima se refera (cu explicatii si imagini) la un grup de rromi care se bat bine -merci in mijlocul Bucurestiului,in mijlocul strazii printre masinile care se straduiau sa treaca prin intersectia respectiva...Ma uit cu surprindere,spun...WTF???...si observ spectacolul filmat de prost gust ca si cum ar fi rupt dintr-un film de actiune...Nimeni nu a sarit sa-i desparta pe scandalagii,nici un echipaj de politie,jandarmerie sau chiar politie comunitara nu a aparut prin zona (timp de aproximatv 10-15 min),soferii masinilor claxonau ca la nunta,ba chiar unii dadeau cu spatele nedorind sa-si zgarie masinile de scandalagii care se bateau frate...ca in codru...Am ramas surprins mai ales ca evenimentul cu pricina se desfasura la mai putin de 200 de metrii de Politia Capitalei...(deci teoretic-in afara de faptul ca zona respectiva se afla in centrul Bucurestiului) ar trebuii sa fie totusi si un pic mai bine protejata.M-am gandit la frumoasele Logan-uri de politie albe inscriptionate cu sloganul SIGURANTA SI INCREDERE...am zambit cu rautate si am asteptat concluzia fiind totusi curios de ce se bateau oamenii aceia mai rau ca la Rovine...de data asta intre ei...Ce credeti fratilor???...concluzia este ca se bateau pe zona de actiune a hotilor ,pe suprematia locurilor de parcare si pe alte gainarii de care ne lovim cu totii in zilele noastre...Nu aduc in discutie siguranta si increderea pe care ar trebuii sa o simtim cu totii,nu aduc in discutie faptul ca nimeni nu a intervenit si ca Politia a ajuns ca de obicei...*un pic mai tarziu*...dar aduc in discutie situatia acelor catorva turisti care inca ne mai viziteaza tara incercand sa afle despre noi...chiar in centrul Bucurestiului,incercand sa se plimbe in siguranta,eventual facand niste poze si interactionand cu noi prin schimbarea banilor de care suntem cu totii atat de infometati...Reportajul respectiv se termina in aceiasi maniera in care a inceput...jenant....apare Politia,si disperseaza multimea fara sa ia o alta masura...Petrecaretii se indreapta civilizat spre o zona de case in care locuiesc ilegal,fara acte si cu serviciile la zi platite pana la ultimul banut...Evenimentul se stinge in sfarsit dupa ce cativa primesc ingrijiri medicale fiind usor mangaiati de ranga adversarului iar altii fiind oblojiti cu unguente naturiste dupa ce au fost usor barbieriti de lama cutitelor purtate la cingatoare de oamenii cu care au socializat...Politia???...nu ia nici o masura pentru ca....nimeni nu depune plangere si toata lumea merge linistita la culcare in jungla lui Tanti Lina...vorba cantecului....Frumos...nu???
Asta a fost primul eveniment care mi-a deranjat linistea in seara asta dar acum urmeaza al doilea care m-a intristat de altfel...La maternitatea Giulesti a avut loc o nefericita explozie destul de violenta exact la salonul celor nou nascuti prematur...toate televiziunile se agita si se inghesuie sa prezinte stirea...ma uit curios incercand sa-mi dau seama ce sa intamplat...Transmisiune in direct,lumea se aduna agitata de la secunda la secunda mai ingrijorata...Ca de obicei nimeni nu stie nimik...salvarile,descarcerarea si pompierii apar cu echipamentele din dotare...iarasi ma simt ca si cum m-as uita la un film...e totusi realitatea cruda fratilor...parintii copiilor incep sa se agite,apare disperarea si haosul.Apar tipete,lacrimi si degringolada...Trec vreo 10-15 min de transmisiune in direct...si inca nimeni nu apare sa dea o declaratie...sa calmeze lumea...sa spuna ceva presei...Pompierii sting incendiul,descarcerarea intra si incearca sa salveze viata micutilor care sunt pusi intr-o situatie periculoasa inca de la inceputul vietii lor...Unul dintre salvatori apare din cladire...e clar ca nu se simte bine si e dus la ambulanta.Pare intoxicat de fum si e clar ca nu e intr-o situatie prea buna...E luat in primire de colegii lui si tratat ca la carte cu ....apa si apoi e intins pe o targa...Ma intreb ingrijorat ce se intampla cu acei bieti copilasi?...Vazandu-l pe salvator intr-o stare destul de nasoala ma gandesc la bietii copilasi neajutorati care sunt nevoiti fara vreo vina sa treaca prin asa ceva...Agitatia continua...Intre timp apar 4-5 masini mari de la ambulanta si apar niste incubatoare in care vor fi transportati micutii de care nimeni nu declara inca nimic....nici chiar parintilor care se agita de mama focului in fata situatiei aparute...numai in pielea lor sa nu fi...nu stim ce sa intamplat cu copii,nu stim cati sunt si nimeni nu ofera nici o informatie...Ne lamurim imediat ca incendiul a fost stins...acesta a aparut (se pare) de la o instalatie de aer conditionat...si vedem cum autoritatile isi fac treaba incercuind zona cu folie de plastic care marcheaza zona de siguranta...Ultima faza a transmisiunii in direct se desfasoara in fata noastra cu cate 4-5 pompieri la o targa cu incubator,agitandu-se si intrand in cladire dupa cei 4 copilasi care sunt intr-o stare mai grava pt a-i transporta catre spitalul municipal pentru copii.Situatia jenanta este ca...(asta m-a dat pe spate)....ieseau rand pe rand cu cate un copilas pe targa din spitalul care bineinteles ca nu are rampa speciala pentru astfel de situatii de evacuare in siguranta,poarta pe brate targa sustinuta cu greu de pompierii care pentru a ajunge la ambulanta trebuie sa ocoleasca o masina (un BMW albastru cu nr de Galati)parcata cu nesimtire exact in fata spitalului pe zona unde in mod normal parcheaza ambulantele ...ba chiar sunt nevoiti sa poarte una dintre targi pe deasupra masinii pe care nimeni nu sa obosit sa o ridice de acolo...cu agitatia din jur care de la accidentul intamplat pana in acest moment al situatiei a poposit acolo de 30-40 de min...Spun asta pentru ca pe anumite artere nu apuci sa ridici bani de la bancomat si te trezesti cu masina ridicata...dar probabil era masina cuiva cu...functie...si acum realizez ca mare noroc au avut salvatorii nostrii ca nu au zgariat minunatia de masina...Inchei...am vb deja prea mult,sunt usor nervos,dar totusi am speranta ca viata acelor mici copilasi va fi salvata si poate ca pe viitor astfel de situatii vor putea fi evitate.Imi aduc aminte ca acum 2-3 saptamani am ajuns cu prietena cares e simtea rau la spitalul de urgenta din Constanta...si imi aduc aminte (enervandu-ma iarasi) ca m-am rafuit usor cu celebrii gardieni din cauza ca acestia aveau ordin ca in spital (care va reamintesc ca era de urgenta) nu intra decat pacientii bolnavi ...nu si insotitorii care se ingrijesc de siguranta lor pana in cabinetul doctorului...Trageti voi concluziile dorite in urma acestor evenimente povestite si fie sa nu aveti parte de asa ceva...Romaniaaaaaaaaaaaa....Trezeste-te.....Sunt atatea de facut...etc etc etc etc...
Sa tot te uiti la televizor si sa ai o stare de spirit linistita si plina de optimism ...
Sunt usor revoltat de ceea ce am vazut la tv in seara asta...Dupa o zi de luni linistita la munca si dupa inca un inceput de saptamana foarte calduros (si la propriu dar si la figurat)am ajuns acasa si mi-am inceput seara uitandu-ma la tv...Va recunosc ca nu obisnuiesc sa ma uit la stiri de obicei fiind dezgustat de evenimentele zilnice (fie ele politice sau sociale) care se intampla in tara noastra draga...Intre timp ma suna iubita mea care avand treaba prin oras (Bucuresti) imi povesteste cat de schimbat este orasul in aceasta perioada fiind chiar usor trist cu magazine care se inchid de la o zi la alta si cu oameni care cu siguranta sunt pe zi ce trece mai tristi...(normal zic eu)...fiind nevoiti sa supravietuim cu totii aceasta viata care devine pe zi ce trece mai grea.Lucrand in vanzari (comert-servicii) simt si eu de cateva luni inrautatirea situatiei si ii spun ca simt pe pielea mea ce inseamna sa nu mai mearga nimik in tara asta...Speram cu totii insa la vremuri mai bune si ne ducem traiul asa cum putem...Nu m-am apucat sa scriu aceasta postare pentru a ma plange sau pentru a va expune ceva nou ce probabil voi nu cunoasteti...Cu siguranta tuturor ne e greu si cu siguranta ca impreuna facem eforturi pentru a supravietui vremurilor in care suntem nevoiti sa ne petrecem viata...Apoi,va spuneam ca ma uitam la stiri...dau pe Antena 1 si???...surpriza sau nu vin si stirile despre lumea Romaneasca in care suntem nevoiti sa traim...Din amalgamul evenimentelor zilnice 2 stiri imi retin atentia si ma fac sa fiu uimit chiar ca si simplu telespectator...Prima se refera (cu explicatii si imagini) la un grup de rromi care se bat bine -merci in mijlocul Bucurestiului,in mijlocul strazii printre masinile care se straduiau sa treaca prin intersectia respectiva...Ma uit cu surprindere,spun...WTF???...si observ spectacolul filmat de prost gust ca si cum ar fi rupt dintr-un film de actiune...Nimeni nu a sarit sa-i desparta pe scandalagii,nici un echipaj de politie,jandarmerie sau chiar politie comunitara nu a aparut prin zona (timp de aproximatv 10-15 min),soferii masinilor claxonau ca la nunta,ba chiar unii dadeau cu spatele nedorind sa-si zgarie masinile de scandalagii care se bateau frate...ca in codru...Am ramas surprins mai ales ca evenimentul cu pricina se desfasura la mai putin de 200 de metrii de Politia Capitalei...(deci teoretic-in afara de faptul ca zona respectiva se afla in centrul Bucurestiului) ar trebuii sa fie totusi si un pic mai bine protejata.M-am gandit la frumoasele Logan-uri de politie albe inscriptionate cu sloganul SIGURANTA SI INCREDERE...am zambit cu rautate si am asteptat concluzia fiind totusi curios de ce se bateau oamenii aceia mai rau ca la Rovine...de data asta intre ei...Ce credeti fratilor???...concluzia este ca se bateau pe zona de actiune a hotilor ,pe suprematia locurilor de parcare si pe alte gainarii de care ne lovim cu totii in zilele noastre...Nu aduc in discutie siguranta si increderea pe care ar trebuii sa o simtim cu totii,nu aduc in discutie faptul ca nimeni nu a intervenit si ca Politia a ajuns ca de obicei...*un pic mai tarziu*...dar aduc in discutie situatia acelor catorva turisti care inca ne mai viziteaza tara incercand sa afle despre noi...chiar in centrul Bucurestiului,incercand sa se plimbe in siguranta,eventual facand niste poze si interactionand cu noi prin schimbarea banilor de care suntem cu totii atat de infometati...Reportajul respectiv se termina in aceiasi maniera in care a inceput...jenant....apare Politia,si disperseaza multimea fara sa ia o alta masura...Petrecaretii se indreapta civilizat spre o zona de case in care locuiesc ilegal,fara acte si cu serviciile la zi platite pana la ultimul banut...Evenimentul se stinge in sfarsit dupa ce cativa primesc ingrijiri medicale fiind usor mangaiati de ranga adversarului iar altii fiind oblojiti cu unguente naturiste dupa ce au fost usor barbieriti de lama cutitelor purtate la cingatoare de oamenii cu care au socializat...Politia???...nu ia nici o masura pentru ca....nimeni nu depune plangere si toata lumea merge linistita la culcare in jungla lui Tanti Lina...vorba cantecului....Frumos...nu???
Asta a fost primul eveniment care mi-a deranjat linistea in seara asta dar acum urmeaza al doilea care m-a intristat de altfel...La maternitatea Giulesti a avut loc o nefericita explozie destul de violenta exact la salonul celor nou nascuti prematur...toate televiziunile se agita si se inghesuie sa prezinte stirea...ma uit curios incercand sa-mi dau seama ce sa intamplat...Transmisiune in direct,lumea se aduna agitata de la secunda la secunda mai ingrijorata...Ca de obicei nimeni nu stie nimik...salvarile,descarcerarea si pompierii apar cu echipamentele din dotare...iarasi ma simt ca si cum m-as uita la un film...e totusi realitatea cruda fratilor...parintii copiilor incep sa se agite,apare disperarea si haosul.Apar tipete,lacrimi si degringolada...Trec vreo 10-15 min de transmisiune in direct...si inca nimeni nu apare sa dea o declaratie...sa calmeze lumea...sa spuna ceva presei...Pompierii sting incendiul,descarcerarea intra si incearca sa salveze viata micutilor care sunt pusi intr-o situatie periculoasa inca de la inceputul vietii lor...Unul dintre salvatori apare din cladire...e clar ca nu se simte bine si e dus la ambulanta.Pare intoxicat de fum si e clar ca nu e intr-o situatie prea buna...E luat in primire de colegii lui si tratat ca la carte cu ....apa si apoi e intins pe o targa...Ma intreb ingrijorat ce se intampla cu acei bieti copilasi?...Vazandu-l pe salvator intr-o stare destul de nasoala ma gandesc la bietii copilasi neajutorati care sunt nevoiti fara vreo vina sa treaca prin asa ceva...Agitatia continua...Intre timp apar 4-5 masini mari de la ambulanta si apar niste incubatoare in care vor fi transportati micutii de care nimeni nu declara inca nimic....nici chiar parintilor care se agita de mama focului in fata situatiei aparute...numai in pielea lor sa nu fi...nu stim ce sa intamplat cu copii,nu stim cati sunt si nimeni nu ofera nici o informatie...Ne lamurim imediat ca incendiul a fost stins...acesta a aparut (se pare) de la o instalatie de aer conditionat...si vedem cum autoritatile isi fac treaba incercuind zona cu folie de plastic care marcheaza zona de siguranta...Ultima faza a transmisiunii in direct se desfasoara in fata noastra cu cate 4-5 pompieri la o targa cu incubator,agitandu-se si intrand in cladire dupa cei 4 copilasi care sunt intr-o stare mai grava pt a-i transporta catre spitalul municipal pentru copii.Situatia jenanta este ca...(asta m-a dat pe spate)....ieseau rand pe rand cu cate un copilas pe targa din spitalul care bineinteles ca nu are rampa speciala pentru astfel de situatii de evacuare in siguranta,poarta pe brate targa sustinuta cu greu de pompierii care pentru a ajunge la ambulanta trebuie sa ocoleasca o masina (un BMW albastru cu nr de Galati)parcata cu nesimtire exact in fata spitalului pe zona unde in mod normal parcheaza ambulantele ...ba chiar sunt nevoiti sa poarte una dintre targi pe deasupra masinii pe care nimeni nu sa obosit sa o ridice de acolo...cu agitatia din jur care de la accidentul intamplat pana in acest moment al situatiei a poposit acolo de 30-40 de min...Spun asta pentru ca pe anumite artere nu apuci sa ridici bani de la bancomat si te trezesti cu masina ridicata...dar probabil era masina cuiva cu...functie...si acum realizez ca mare noroc au avut salvatorii nostrii ca nu au zgariat minunatia de masina...Inchei...am vb deja prea mult,sunt usor nervos,dar totusi am speranta ca viata acelor mici copilasi va fi salvata si poate ca pe viitor astfel de situatii vor putea fi evitate.Imi aduc aminte ca acum 2-3 saptamani am ajuns cu prietena cares e simtea rau la spitalul de urgenta din Constanta...si imi aduc aminte (enervandu-ma iarasi) ca m-am rafuit usor cu celebrii gardieni din cauza ca acestia aveau ordin ca in spital (care va reamintesc ca era de urgenta) nu intra decat pacientii bolnavi ...nu si insotitorii care se ingrijesc de siguranta lor pana in cabinetul doctorului...Trageti voi concluziile dorite in urma acestor evenimente povestite si fie sa nu aveti parte de asa ceva...Romaniaaaaaaaaaaaa....Trezeste-te.....Sunt atatea de facut...etc etc etc etc...
Sa tot te uiti la televizor si sa ai o stare de spirit linistita si plina de optimism ...
sâmbătă, 14 august 2010
Ce as face daca as fi femeie...Doar o singura zi...
Ehehe, haiducii mei...mi-a inflorit in cap ideea asta si m-am gandit sa impart cu voi inspiratia beculetului aprins din capul meu...sa vedem ce iese... pai as starni senzatii si mi-as starni senzatii. In primul rand tre sa precizez ca as avea nevoie de o zi fara ciclu, fara boala. Si tre’ sa fiu o femeie aproximativ atractiva. Sa vedem ce as face:
1. As pune un barbat sa-mi ia tampoane. Doar asa, sa-i vad moaca si sa-i aud justificarile.
2. As face sex cu o femeie. Nu ma intereseaza barbatii si carnaciorii lor.
3. As trage un vant sonor intr-un magazin intens populat, unde-i foarte liniste. Leonardo ori unul din magazinele special pt femei de la Mall, sa fie multe doamne cu pretentii pe acolo. De fapt as trage doua parturi. Unul de deschidere, sa le atrag atentia, si unul mai prelung pentru obtinerea efectului final.
3. As trage un vant sonor intr-un magazin intens populat, unde-i foarte liniste. Leonardo ori unul din magazinele special pt femei de la Mall, sa fie multe doamne cu pretentii pe acolo. De fapt as trage doua parturi. Unul de deschidere, sa le atrag atentia, si unul mai prelung pentru obtinerea efectului final.
4. As trage un vant sonor intr-o casa de pariuri. Sa fie multi barbati si sa fie liniste. Deci nu in timpul unui meci. Sint sigur(a) ca reactia barbatilor ar fi mult diferita de cea a femeilor.
5. As face misto extrem de barbati letali cum ar fi Codin, Poponet, *Printul* Cristea de la Dinamo si mai sunt cativa. I-as papa ingrozitor de bani si pe urma le-as spune ca sint virgina absolut peste tot si asa intentionez sa raman. Cel putin in ziua aia, ca pe urma redevin barbat.
6. L-as vraji si pe fiul lui Prigoana, pe pustiul ala de are Bugatti Veyron. Masina de peste un milion de euro. Si as intra cu Buggatiul intr-un copac.
7. As face sex cu doua femei.
8. As merge pe o plaja extrem de populata – ceva de pe la Mamaia si as scapa inghetata pe capul smecherilor care fac plaja la sezlonguri. Sper ca nu-s neamuri atat de proaste incat sa ma ia la bataie.
9. As face sex cu trei femei.
10. As naste un copil.
Domnilor, ce ati face daca v-ati feminiza pentru 24 de ore?
Dar voi, doamnelor, la ce v-ati deda daca ati purta “bagheta” pentru o zi?
vineri, 6 august 2010
Rasarit de soare
Un rasarit de soare te-ndeamna ca sa cugeti
La stralucirea calda,tacuta-a florilor. Un simbol al iubirii ce dainuie prin veacuri,
Un simbol al tacerii ce-i preschimbat in dor.Iti da puterea vie de-a preschimba si muntii,
Iti da speranta vietii salasluita-n duh;E apa curgatoare din albii nesfarsite
Ce se revarsa-n trup mereu,neantrerupt. Un zambet auriu,in prag de dimineata,
Dintr-un suflet mare si cald ce-i auritSe inalta mandru printre alte o mie
Sa priveasca incet,un nou rasarit.Un rasarit ce sufletul comod primeste,
Si il va umple usor cu roua calda,Si iata cum in locul lacrimilor trece
Fantana iubirii, pe a sufletului vatra.Si va rasarii incet ca un fluture in zbor,
In umbra diminetii simtind un fiorSecand incet si mandru tot mai usor
Paraul tineretii intr-un imens dor.Un rasarit al carui soare
Este chiar IUBIREA mare,Un rasarit ce niciodata nu moare
Si se numeste FERICIREA.Iti dedic aceste randuri Andra,completandu-mi legamantul facut...
Te iubesc cum niciodata nu am crezut ca se poate iubi,si cum niciodata nu speram ca voi fi demn de o asemenea iubire...Sunt mandru pentru ca TE IUBESC...!!!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)